Producția ridicată de energie regenerabilă din vestul Europei de sâmbătă și consumul redus de weekend vor face ca pe piața spot din România prețul negativ al energiei electrice să atingă un nou record, de 273,4 lei/Wh. Acesta este prețul pe care producătorii îl vor achita furnizorilor pentru ca aceștia să le preia energia în intervalul orar 14-15.
Producătorii de electricitate vor plăti mâine, timp de 7 ore furnizorilor pentru a le prelua curentul excedentar, acesta fiind cel mai ridicat numar de ore cu preț negativ înregistrat intr-o zi pe piața spot autohtonă. În ultima săptămână, cum a relatat Profit.ro, au existat deja 17 intervale orare cu prețuri negative, jumătate din numărul total record de ore de acest fel de anul trecut.
Producătorii de electricitate vor plăti mâine, timp de o oră, 142,39 lei furnizorilor pentru a le prelua curentul excedentar, acesta fiind cel mai ridicat preț negativ înregistrat pe piața spot autohtonă. În ultima săptămână, cum a relatat Profit.ro, au existat deja 10 intervale orare cu prețuri negative, o treime din numărul total record de ore de acest fel de anul trecut.
Producătorii autohtoni de energie electrică au un început de primăvară dificil, în numai 3 zile au fost nevoiți să plătească furnizorii pentru a le prelua energia în exces timp de 6 ore, o cincime din numărul total de ore cu prețuri negative înregistrat anul trecut. În acest ritm, până la finalul acestei luni va fi spulberat recordul stabilit în 2023.
Piața spot de energie din România a înregistrat anul trecut un număr record de 32 de ore cu prețuri negative la energie electrică, în care producătorii practic au plătit furnizorii să le preia energia. Cifra din România este însă una redusă, la nivelul UE fiind înregistrate nu mai puțin de 6470 ore cu prețuri negative, în creștere de peste 10 ori a numărului de ore cu astfel de prețuri din 2022.
Ultima zi a lunii martie este prima zi din acest an când pe piața spot de electricitate au fost înregistrate prețuri negative la energie, timp de 4 ore producătorii practic plătind furnizorii să le preia energia.
Comisia Europeană a lansat a doua licitație internațională pentru cumpărarea de gaze naturale prin intermediul mecanismului de achiziții comune al Uniunii Europene, vizând livrări totale de aproape 16 miliarde de metri cubi de gaze, peste cantitatea solicitată la prima licitație.
Economia europeană continuă să dea dovadă de reziliență într-un context global dificil. Scăderea prețurilor energiei, reducerea constrângerilor legate de ofertă și o piață puternică a forței de muncă au susținut o creștere moderată în primul trimestru al anului 2023, eliminând temerile legate de o recesiune.
Comisia Europeană a lansat prima licitație internațională pentru cumpărarea de gaze naturale prin intermediul mecanismului de achiziții comune al Uniunii Europene, vizând un volum total de 11,6 miliarde de metri cubi de gaz.
În România, Guvernul a plasat în afara bugetului de stat veniturile și cheltuielile așa-numitului Fond de Tranziție Energetică, alimentat cu bani din supraimpozitarea producătorilor și traderilor de energie și destinat finanțării compensării către furnizori a costurilor plafonării prețurilor la consumatorii finali.
Țările UE au ajuns la un acord pentru a limita prețul gazelor naturale la 180 de euro/MWh, punând capăt mai multor luni de dispute politice privind intervenția autorităților într-o criză energetică care riscă să împingă regiunea în recesiune.
Sursa principală a scumpirii energiei electrice vine din prețul de pe piața angro, având în vedere că marja furnizorilor este limitată prin lege, iar distribuitorii și transportatorii plătesc un tarif constant anual în lei, a spus, la PROFIT NEWS TV, Valeriu Binig, director al departamentului Reglementări și Antitrust în cadrul Enel România. Astfel că, Comisia Europeană, prin pachetul de măsuri propus pentru combaterea crizei energetice, vrea să rezolve problema de la „rădăcină”.
Uniunea Europeană va convoca o reuniune de urgență a miniștrilor din domeniul Energiei pentru a discuta soluții la nivel de bloc la problema creșterii prețurilor.
Uniunea Europeană face apel la cetățeni să contribuie la eliminarea dependenței blocului comunitar de energia rusească.
România a avut, în octombrie, a treia creștere a prețurilor producției industriale din Uniunea Europeană, arată datele publicate de biroul european de statistică Eurostat.
Rata anuală a inflației din România a rămas și, în iunie, printre cele mai mari din Uniunea Europeană, relevă datele Eurostat.
România a avut, în decembrie, una dintre cele mai mari creșteri lunare de prețuri la producătorii din industrie, potrivit datelor publicate de biroul european de statistică Eurostat.
România a avut, în august, printre cele mai mari scăderi lunare de prețuri la producătorii din industrie, arată datele publicate joi de biroul european de statistică Eurostat.
Cele mai mici prețuri la carne din Uniunea Europeană (UE) în anul 2019 se înregistrau în România, cu 37,3% sub media UE, arată datele publicate marți de Eurostat.
România a avut, și în februarie, cea mai mare creștere a prețurilor producției industriale din Uniunea Europeană, arată datele publicate de biroul european de statistică Eurostat. Totuși, prețurile consemnate la producătorii din industrie au încetinit față de ianuarie, consemând cel mai lent avans din ultimele 4 luni.
România a avut, în decembrie, a treia mare creștere a prețurilor producției industriale din Uniunea Europeană, comparativ cu anul anterior, arată datele publicate de biroul european de statistică Eurostat. Totodată, prețurile consemnate la producătorii din industrie au continuat să accelereze în decembrie.
România a avut, în septembrie, a doua mare creștere a prețurilor producției industriale din Uniunea Europeană, comparativ cu anul anterior, arată datele publicate marți de biroul european de statistică, Eurostat.
România a avut, și în august, cea mai mare creștere a prețurilor de consum din Uniunea Europeană, în contextul în care rata anuală a inflației s-a menținut la 4,1% luna trecută, potrivit datelor biroului european de statistică, Eurostat.
România a avut, în iulie, cea mai mare creștere a prețurilor producției industriale din Uniunea Europeană, comparativ cu anul anterior, arată datele publicate marți de biroul european de statistică, Eurostat.
Inflația anuală din zona euro a coborât la 1,1% în iulie, de la 1,3% în luna anterioară, îndepărtându-se și mai mult de ținta Băncii Centrale Europene (BCE), de aproape 2%, potrivit datelor estimative publicate de biroul european de statistică Eurostat.